COMUNICAT DE PRESĂ

Ultimul termen al procesului de Exequator deschis, în România, de Alteța Sa Regală Prințul Paul al României a avut loc astăzi, la Înalta Curte de Casație și Justiție din Capitală. Completul de judecată s-a retras în pronunțare până marți, 7 februarie 2012. ”Din 1991, de când am pornit acest demers juridic, nu mi-am pierdut niciodată încrederea în justiția din România. Acest proces este, în primul rând, unul de onoare pentru familia mea și pe care l-am continuat în numele tatălui meu, Alteța Sa Regală Prințul Carol Mircea al României”, a declarat Alteța Sa Regală Prințul Paul al României

9 procese câștigate în 4 țări europene în ultimii 57 de ani
1955, Portugalia – ASR Prințul Carol Mircea al României câștigă procesul împotriva fratelui său mai mic, fostul rege Mihai I al României. Decizia Tribunalului din Lisabona îl recunoaște pe Prințul Carol Mircea drept prim fiu legitim al MS Regele Carol II al României. În cadrul acestui demers juridic, Mihai I al României recunoaște legitimitatea fratelui său mai mare. Se deschide procesul de succesiune iar moștenirea regală este divizată potrivit Codului Napoleonic: 37,5% îi revine Prințului Carol Mircea, fiul cel mare al MS Regele Carol al II-lea, 37,5 % îi revine lui Mihai I al României, fiul cel mic iar 25% îi revine văduvei, Prințesa Elena, născută Lupescu. Aceeași decizie definitivă și executorie recunoaște căsătoria Regelui Carol al II-lea cu Prințesa Ioana Valentina, născută Lambrino, ca fiind legală și ne-morganatică.   
1957, Franța – Fostul Rege Mihai I al României pierde procesul contra fratelui său mai mare, ASR Prințul Carol Mircea al României. Tribunalul Înaltei Instanțe recunoaște decizia de la Lisabona, Portugalia, prin ”exequatur”. Totodată, se stipulează că în toate țările, Portugalia, România, Germania sau Franța se va aplica Codul Napoleonic pentru împărțirea averii Regelui Carol al II-lea.
1963, Franța – Mihai I al României pierde apelul făcut la Curtea de Casație contra ASR Prințul Carol Mircea al României. În urma acestei decizii defitinive, Mihai I îi recunoaște fratelui său mai mare drepturile de succesiune și împarte cu acesta averea din Franța a defunctului lor tată.
1964, Regatul Marii Britanii – Înalta Curte (High Court) îl numește pe ASR Prințul Carol Mircea, tatăl ASR Prințul Paul al României, administrator de drept al averii defunctului său părinte, MS Regele Carol al II-lea al României. În această calitate, fiul cel mare împarte bunurile regale de pe teritoriul Regatului Marii Britanii cu fratele său mai mic, Mihai I și cu văduva Prințesa Elena, născută Lupescu. Mihai I acceptă împărțirea făcută de administratorul averii. Totodată, autoritățile monarhiei britanice îi eliberează ASR Prințul Carol Mircea documente de călătorie cu titlul ”Alteța Sa Regală Prințul Carol de Hohenzollern, Prinț al României”. La acea vreme, titulatura folosită de fostul suveran Mihai I al României era aceeași, respectiv de Prinț al Familiei Hohenzollern și Al României.   

Între anii 1991 și 2011, ASR Prințul Paul a câștigat toate apelurile făcute de unchiul său, fostul Rege Mihai I al României
Un caz unic în România – Prințul Paul a câștigat de 3 ori la Curtea de Apel!!!
În 1991, Prințul Paul al României deschide procesul de Exequatur în numele tatălui său, Prințul Carol Mircea al României. Prin acest demers, nepotul Regelui Carol al II-lea solicită recunoașterea pe teritoriul țării noastre a deciziei din Portugalia, din 1955. Dovedind că există interferențe politice în luarea unei decizii, ASR Prințul Paul al României reușește să mute procesul de la București la Tribunalul din Alexandria, Teleorman.
În 1995, Prințul Paul câștigă procesul împotriva unchiului său. Fostul Rege Mihai I face apel pe baza unor chestiuni tehnice cu o slabă putere de modificare a deciziei. Mihai I pierde apelul pe 18 martie 1999 la Curtea de Apel. Totuși, în 2002, spre surprinderea magistraților și a presei, Procurorul General al României solicită rejudecarea procesului câștigat de ASR Prințul Paul al României. Uniunea Europeană intervine ulterior pentru modificarea Codului Civil pentru a preveni, pe viitor, intervenții abuzive ale Procurorului General în anularea unor decizii judecătorești definitive.
În 2002, ASR Prințul Paul al României primește, din nou, o decizie definitivă și executorie din partea Curții de Apel.
În 2004, ASR Prințul Paul al României solicită rectificarea de onoare a certificatului de naștere emis în România pentru tatăl său, ASR Prințul Carol Mircea. Numele tatălui este trecut complet : MS Regele Carol al II-lea al României.
În 2005, în urma dovezilor documentate privind o evidentă interferență politică și, totodată, din cauza amânării nejustificate a procesului său în România, ASR Prințul Paul dă în judecată Statul Român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). 
În August, 2010, Prințul Paul al României câștigă procesul intentat Statului Român la CEDO. Decizia europeană recunoaște victoriile din Portugalia și Franța și critică atitudinea fostului suveran Mihai I și a soției sale, ASR Prințesa Ana a României. CEDO sancționează Guvernele anterioare ale României care au permis abuzuri în sistemul judiciar, ajungându-se la amânarea unei decizii evidente pe parcursul a 20 de ani. Din cazua tergiversării, ASR Prințul Carol Mircea, tatăl Prințului Paul a murit înainte de a-i fi recunoscute drepturile în țara în care s-a născut.
În 2010, fostul Rege Mihai I al României pierde la Curtea de Apel pentru a treia oară. Decizia devine definitivă și dosarul ajunge la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În 8 noiembrie, 2011 – Procesul este din nou amânat de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe baza unui detaliu de ordin tehnic.
În 31 ianuarie 2012, se judecă, la Înalta Curte de Casație și Justiție, recursul introdus de fostul suverant, MS Regele Mihai I, în dosarul de ”exequatur” prin care ASR Prințul Paul cere instanțelor din România recunoașterea sentinței de la Lisabona conform căreia ASR Prințul Carol Mircea al României, tatăl Prințului Paul, este recunoscut, încă din 1955, ca prim fiul legitim al MS Regele Carol al II-lea. Completul de judecată urmează să se pronunțe în acest caz marți, pe 7 februarie 2012.

 


Leave a Reply