Dragă unchiule,
Asemeni multor români, doresc să vă
transmit și eu, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, “La mulți ani!”,
multă sănătate și puterea de a accepta și respecta o realitate exprimată astăzi
chiar de către dumneavoastră.
Ați folosit cuvinte mari și frumoase,
unele așezate interesant, chiar poetic, altele cu tâlc, în niște fraze care ar
trebui să rămână în memoria acestui popor.
Însă, înainte de orice, din sumele
anilor pe care v-ați grăbit să-i socotiți și în care spuneți că ați servit
națiunea română, trebuie să scădem cei 50 de ani de comunism în care nu ați
făcut nimic pentru acest popor, în afară de a le transmite un “Crăciun Fericit!”
sau un “Paște fericit!”.
Datorită rădăcinilor germane de
Hohenzollerni, familia noastră este cunoscută și respectată peste tot în lume pentru
sinceritatea, corectitudinea, dedicarea, loialitatea, demnitatea și
generozitatea membrilor săi.
Am curajul să declar, cu
tristețe și regret, că realitatea pe care o trăim noi astăzi nu se datorează
eforturilor și implicării familiei regale! Se datorează acelor copii despre
care spuneți că le-am împrumutat țara și cărora trebuie să le-o înapoiem mai
bună și mai frumoasă, mai corectă, mai demnă și mai respectată.
O familie regală apăsată de un
trecut nu foarte onorabil și încercuită de șacali politici, care nu vor decât
să vă foloseasca în interes de partid, nu are cum să convingă un popor, care și
așa o duce greu, că ea este un ”simbol al trecutului, o reprezentare unică a
independenței, suveranității și unității noastre”.
Așa cum a fost și momentul abdicării,
încercarea de a mistifica istoria României, prin schimbarea, într-un mod total
ilegal, a Constituției Regale într-o Republică, în ceea ce privește legea
salică, probabil datorită lăcomiei unor membrii ai familiei, care nu au sânge
regal, dar au interese proprii, nu are cum să aducă simpatia și respectul unei
națiuni.
În numele tatălui meu, fratele
dumneavoastră mai mare, pe care l-ați recunoscut în toate țările din lume unde
ați avut de recuperat averea pe care v-a lăsat-o bunicul meu, MS Regele Carol
al II-lea, mai puțin în România, pentru că așa v-au dictat cei pe care i-ați
servit timp de 84 de ani, și în numele fiului meu, Prințul Carol Ferdinand, vă
cer ca acum, în al 90-lea ceas, să ne arătați ce înseamnă demnitatea, curajul,
loialitatea și modestia recunoscând și respectând ADEVĂRUL istoric din care și
dumneavoastră faceți parte, însă nu așa cum acest popor minunat ar fi meritat.
Dumnezeu să binecuvânteze România!
This post is archived under
Legături de familie
